Te-ai întrebat vreodată dacă ai început cu adevărat să te împaci cu trecutul tău?
Eu da.
Și știu că mulți dintre voi sunteți deja pe drumul acesta.
Săptămâna trecută am lansat provocarea de a face pace cu trecutul.
Răspunsurile voastre au fost copleșitoare: mesaje, mailuri, apeluri — toate mi-au arătat același lucru: dorința sinceră de a vă elibera și de a regăsi echilibrul.
Vă felicit!
Pentru că fiecare dintre voi, în felul său, a început să caute liniștea, armonia și locul acela interior unde sufletul poate respira.
Și unul dintre cele mai puternice moduri prin care putem ajunge acolo este: prin iertare, prin respect și prin recunoașterea locului fiecăruia în viață.
Când ordinea firească e încălcată…
Poate fără să ne dăm seama, uneori ne „sărim rândul”.
Intervenim acolo unde nu ne e locul.
Judecăm, salvăm, controlăm, înfruntăm, fără să înțelegem că am ieșit din poziția noastră.
De fiecare dată când încălcăm această ordine — chiar și cu cele mai bune intenții — ceva se rupe înăuntrul nostru. Apare o stare de neliniște, o tensiune, o oboseală greu de explicat.
Sufletul nostru știe că ceva nu e în ordine.
Și începe să caute o cale de întoarcere.
Cum revenim la echilibru?
Primul pas este recunoașterea.
Da, am ieșit din rând. Am intervenit acolo unde nu era treaba mea.
Poate am fost copilul care și-a protejat mama.
Poate am fost partenerul care a dus relația în spate.
Poate am vrut să-l „vindecăm” pe celălalt.
Această recunoaștere e un gest profund de smerenie. Și nu e deloc ușor.
E greu să renunți la imaginea celui puternic, salvator, cel care știe mai bine.
Dar abia după ce recunoști, poți începe să respecți.
Respectul… chiar și fără înțelegere
Respectul nu înseamnă că ești de acord cu tot ce a fost.
Înseamnă că îl lași pe celălalt în locul lui.
Fără judecată. Fără dorința de a-l schimba. Fără pretenția de a repara ce nu se poate repara.
Când respecți cu adevărat, îți iei locul tău. Și din acel loc, vine forța.
Apoi vine iertarea.
Iertarea nu e pentru ceilalți. E pentru tine.
Iertarea nu înseamnă să uiți.
Nici să scuzi.
Ci să eliberezi greutatea pe care o cari.
Greutatea acelui „aș fi vrut să fie altfel”.
Pentru că în momentul în care ierți, începi să-ți recuperezi libertatea interioară.
Te întorci în corpul tău. În prezent.
Și poți merge mai departe… fără vină, fără rușine, fără durerea care te trage înapoi.
Iar dacă nu poți face asta singur…
Sunt aici să te însoțesc.
📌 Îți poți programa o sesiune individuală de constelații familiale — online sau în cabinet.
📌 Sau te poți alătura unuia dintre atelierele lunare de constelații de grup.
📝 Intră pe lista de așteptare și vei primi un email imediat ce anunț următoarea dată.
Înscrie-te aici pentru lista de așteptare:
https://forms.gle/wLUq7cafwcD98CRq9
Te pot ghida pas cu pas să-ți recapeți locul, echilibrul și liniștea.
🌱 Ești gata să faci pace cu trecutul tău?
